Conducerea clubului rupe tăcerea privind contractul de închiriere a stadionului: Este Petrolul pe cale să fie alungată de pe „Ilie Oană”?!
Tăcerea a fost asurzitoare. Însă acum, pentru prima dată, surse apropiate conducerii clubului vorbesc deschis – iar ceea ce dezvăluie ar trebui să-i îngrozească pe toți suporterii echipei Petrolul Ploiești.
Timp de săptămâni întregi, scenariul a fost simplu: gazonul de pe „Ilie Oană” este un dezastru, iar Petrolul ar putea fi nevoită să joace meciurile de „acasă” la Târgoviște. Ceea ce nu s-a spus – până acum – este că această criză a stadionului nu ține doar de iarbă. Este vorba despre pârghii de negociere, bani și un club care luptă pentru însăși supraviețuirea sa.
Varianta oficială: „E vorba doar de gazon”
La prima vedere, povestea pare evidentă. Gazonul de pe „Ilie Oană” nu a mai fost înlocuit de la inaugurarea stadionului, în 2011 – cincisprezece ani de neglijență, mascați prin lucrări de întreținere care, în mod cert, nu erau suficiente. Imaginile de la meciul Petrolul – Rapid au fost grăitoare: o suprafață de joc ce semăna mai degrabă cu un câmp proaspăt arat decât cu un teren de fotbal profesionist. Daniel Graovac, de la Rapid, a suferit o ruptură de ligament încrucișat anterior care i-a încheiat sezonul, iar LPF a notificat oficial clubul că situația este inacceptabilă.
Antrenorul Ricardo Sousa nu s-a ferit de cuvinte: „În Portugalia, așa ceva nu ar fi posibil. Federația ar fi închis stadionul pentru trei luni. Este o lipsă de respect față de suporteri, față de echipă și față de oraș”.
Soluția imediată? Mutarea meciului cu Csikszereda, programat pe 21 septembrie, la Târgoviște. O perspectivă umilitoare pentru un club cu istoria Petrolului.
Însă iată ce nu vă spun declarațiile oficiale.
Povestea reală: Un club aflat în pragul prăbușirii
Să clarificăm contextul care face ca această criză a stadionului să fie mult mai periculoasă. FC Petrolul Ploiești se află în insolvență. Datoriile clubului se ridică la aproximativ 9 milioane de euro, dintre care aproape 64% sunt către stat – în principal către ANAF. Bugetul salarial pentru jucători este de 130.000 de euro, sumă descrisă de președintele clubului, Claudiu Tudor, drept „probabil cea mai mică din Liga 1”.
Este un club care funcționează la limita supraviețuirii. Iar când te afli în insolvență, fiecare activ contează. Fiecare contract de închiriere contează. Fiecare relație cu un creditor – inclusiv cu municipalitatea care deține stadionul – contează.
Ideea că Petrolul este pur și simplu o victimă a întreținerii deficitare a gazonului este convenabilă. Dar este și incompletă.
Problema contractului de închiriere despre care nimeni nu vrea să discute
Iată ce ascunde, în mod convenabil, „criza gazonului”: Petrolul are un istoric de probleme legate de plata chiriei stadionului către Primărie.
În decembrie 2024, președintele clubului, Claudiu Tudor, recunoștea că gruparea datora municipalității aproximativ 200.000 de euro reprezentând chirii neplătite. Soluția sa? „Cred că se poate rezolva printr-o asociere cu Primăria.”
Asta se întâmpla înainte de insolvență. Înainte ca datoriile să fie restructurate oficial. Înainte ca situația financiară a clubului să devină și mai precară.
Să analizăm acum cronologia evenimentelor. În iulie 2026, stadionul a primit omologarea pentru noul sezon – fiind, tehnic, apt pentru meciuri, dar doar în urma unor lucrări minime de întreținere. Bugetul pentru întreținerea gazonului? Puțin peste 131.000 de lei, cu alocări separate pentru îngrășământ și semințe. Între timp, municipalitatea a închiriat stadionul și altor entități – Beitar Ierusalim a plătit aproximativ 10.000 de euro pe meci pentru partidele din Conference League, iar „Cupa Diversității” a adus încă 25 de meciuri pe gazonul deja fragil, cu doar câteva zile înainte de meciul oficial de pe teren propriu al echipei Petrolul.
Primăria monetizează stadionul. Petrolul, în schimb, se luptă să-și plătească chiria.
Tăcerea municipalității
Întrebat despre înlocuirea gazonului, primarul Mihai Polițeanu a fost tranșant: investiția nu era inclusă în bugetul pe anul în curs, iar costurile ar putea depăși un milion de euro până în 2027. Operațiunea ar presupune îndepărtarea unei cantități estimate la 100 de camioane de deșeuri de sub suprafața actuală de joc.
Este o constrângere financiară legitimă. Însă situația ridică și o întrebare incomodă: dacă municipalitatea încasează chirie de la Beitar Ierusalim și organizează evenimente pe stadion, de ce nu există fonduri pentru întreținerea de bază a gazonului?
Răspunsul, desigur, este că obligația municipalității vizează stadionul ca activ – nu clubul Petrolul în calitate de chiriaș. Problemele clubului nu sunt problemele Primăriei. Iar atunci când un chiriaș este în insolvență și are restanțe la plata chiriei, proprietarul are la dispoziție diverse opțiuni.
Precedentul evacuării
Aici, istoria devine un avertisment, nu doar o simplă notă de subsol.
În noiembrie 2015, Primăria Ploiești a reziliat contractul de închiriere a stadionului încheiat cu Petrolul din cauza datoriilor neachitate. Clubul a fost evacuat – nu doar de pe terenul de joc, ci și din birouri. Administratorul de la acea vreme, SGU Ploiești, a invocat datorii noi de peste 500.000 de lei și datorii mai vechi în valoare de 1,4 milioane de lei. Clubul solicitase chiar el rezilierea, sperând să negocieze un tarif de închiriere mai mic, per eveniment. În schimb, s-a trezit fără un stadion propriu.
Clubul a supraviețuit atunci. Dar era o altă epocă – înainte de insolvență, înainte de datoriile de 9 milioane de euro, înainte ca bugetul de salarii să ajungă cel mai mic din ligă.
Dacă municipalitatea a putut evacua Petrolul…