Critici care au provocat un seism la club
🗣️ „E implicat în fiecare gol pe care îl primim – scăpați de el!” 🗣️ „Nu mai e același jucător, e evident pentru toată lumea” 🗣️ „Pare mereu anxios în momentele decisive – ar trebui să joace”
Atmosfera la FCSB a devenit toxică, iar ținta criticilor tuturor este Arnold Garita. Atacantul camerunez, adus sub formă de împrumut pe termen scurt de la Shenzhen Juniors, a devenit principalul țap ispășitor într-un sezon care se află în pragul unei crize. Însă cele mai dure lovituri nu au venit din tribune, ci de pe banca tehnică și din conducerea clubului.
Antrenorul principal Laurențiu Reghecampf ar fi făcut o analiză devastatoare a atacantului, punându-i la îndoială încrederea în sine și, potrivit unor surse din apropierea clubului, cerând conducerii să rezilieze imediat colaborarea. Argumentul este zdrobitor: Garita – care încasează un salariu din care 3.500 de euro pe săptămână sunt acoperiți de FCSB – pur și simplu nu a livrat rezultatele așteptate.
Cifrele din spatele controversei
De la sosirea sa în luna august, Garita a îmbrăcat tricoul „roș-albastru” de șapte ori. Bilanțul? Zero goluri. O pasă decisivă. În 428 de minute de joc, a fost o prezență fantomatică în careul advers.
Debutul său împotriva echipei UTA Arad a fost o oglindă a problemei generale. În 45 de minute, a atins mingea de doar zece ori, a pierdut posesia de patru ori și nu a câștigat niciun duel la sol. A fost înlocuit la pauză, iar cel care i-a luat locul, Alexandru Stoian, a marcat la doar patru minute după reluarea jocului. Contrastul a fost izbitor.
„Nu se potrivește profilului” – Verdictul tactic
Criticile nu vizează doar ocaziile ratate, ci și compatibilitatea tactică. Fostul atacant al FCSB-ului, Raul Rusescu, a explicat această nepotrivire: „Garita este un jucător care poate face pressing, poate chiar mai mult decât ceilalți doi la un loc”, a explicat Rusescu. „Dar, când te afli într-o criză de timp și spațiu, când trebuie să combini în zone aglomerate și să te deplasezi, nu este stilul lui. E o realitate – nu este profilul său”.
Sistemul lui Reghecampf necesită un atacant capabil să lege jocul și să se descurce în spații înguste. Garita, un jucător cu o prezență fizică impunătoare – care a excelat în al doilea eșalon din China, marcând 12 goluri în 14 meciuri – pare a fi piesa nepotrivită în angrenajul echipei. Neliniștea este evidentă; chiar agentul său a recunoscut că atacantul este „foarte stresat” din cauza perioadei lungi în care nu a reușit să marcheze.
Reacția dură a conducerii
Dacă critica lui Reghecampf a fost tăioasă, cea a patronului a fost devastatoare. Gigi Becali, cunoscut pentru faptul că nu își menajează cuvintele, a declarat după victoria cu 1-0 împotriva Oțelului: „Am și uitat de Garita. Am jucat fără atacant și fără extreme… Nu-l mai poți introduce pe Garita. E scos din calcule. Nu e fotbalist, ce să mai zic?”.
Becali a dat deja undă verde pentru căutarea unui înlocuitor și a precizat clar că împrumutul nu va fi transformat într-un transfer definitiv la expirarea acestuia, în luna decembrie. Mesajul este cât se poate de limpede: Garita nu se integrează în planurile echipei.
O voce a rațiunii, izolată?
Nu toată lumea s-a întors împotriva lui. Directorul sportiv Mihai Stoica a oferit o notă rară de compasiune: „Îmi place de Garita. E un băiat care dă tot ce are mai bun. Prefer un jucător care oferă totul, în detrimentul unuia care are mai mult talent, dar nu dă totul pe teren”.
Este un sentiment nobil, însă sentimentele nu aduc goluri. În lumea necruțătoare a fotbalului românesc, efortul fără rezultate concrete reprezintă un lux pe care FCSB nu și-l poate permite.
Ce urmează?
Garita a reușit, totuși, să înscrie împotriva celor de la Voluntari, la jumătatea lunii octombrie – o gură de oxigen temporară. Însă răul pare deja făcut. În contextul în care Denis Drăguș revine la forma fizică optimă, iar Alexandru Stoian impresionează, calea de întoarcere în primul unsprezece este blocată. Criticile care au provocat unde de șoc în cadrul clubului nu vizează doar seceta de goluri a unui singur atacant. Este vorba despre o neliniște mai profundă la FCSB – teama că un nou sezon scapă printre degete, dublată de o nerăbdare tot mai mare față de jucătorii transferați care nu reușesc să facă față exigențelor necruțătoare ale unui club ce are pretenția de a câștiga. În cazul lui Arnold Garita, zgomotul s-ar putea transforma curând în liniște. Liniștea unui împrumut care se încheie, în mod discret, fără prea mult tam-tam.
